Dezvoltarea unei infrastructuri culturale este in mod special importanta pentru tarile emergente, cum este si Romania, care vor ajunge sa atraga mai bine de jumatate din numarul de turisti internationali pana in anul 2030, conform studiului EY Cultural Times, care analizeaza 11 industrii creative la nivel global.
Europa de Est reprezinta deja o atractie pentru turismul cultural de pe continent, iar Romania poate capitaliza cu succes acest interes, in special pe segmentul festivalurilor de muzica si film.
Cap de afis in acest sens este Festivalul George Enescu, care conform datelor organizatorilor, editia din 2013 a atras peste 20.000 de turisti straini pe parcursul a trei saptamani in Bucuresti.
Pe langa biletele cumparate la festival, impactul economic al sederii acestor turisti in capitala este semnificativ.
Festivalul de muzica electronica „Sunwaves”, care se desfasoara de doua ori pe an in Mamaia si care are deja o traditie de 8 ani sau cele doua festivaluri de muzica emblematice pentru Cluj-Napoca – Electric Castle si Untold – atrag la randul lor anual mii de turisti straini, devenind astfel active strategice pentru economiile locale ale acestor orase, a declarat Elena Badea, director de marketing la compania de audit financiar, EY Romania.
La nivel global, unele orase dezvolta in mod special zone culturale. Printre exemple se numara Zorlu Center din apropiere de Istanbul, Odaiba din Tokio, NDSM din Amsterdam si Stratford City Development din Londra.
In Franta, turismul bazat pe cultura a generat 2,6 mld. USD in 2013.
„In ceea ce priveste infrastructura pentru activitatile culturale, Romania necesita investitii sustinute pentru a acoperi un deficit evident. Daca nu putem inca vorbi de zone culturale construite special pentru a gazdui manifestari de mari dimensiuni in conditii optime, putem insa sa ne concentram pe dezvoltarea unei infrastructuri urbane de mai mici dimensiuni, precum sali de concerte si spectacole sau spatii expozitionale. Dezvoltarea acestei infrastructuri este unul dintre elementele-cheie care pot stimula turismul cultural in centrele urbane ale Romaniei” a precizat Elena Badea
Cresterea economica solida si populatiile tinere genereaza un context favorabil dezvoltarii unui val de consumatori din clasa de mijloc in multe piete emergente. Aceasta tendinta nu este nicaieri mai puternica decat in Asia si Africa. Asia numara in prezent 525 milioane de consumatori culturali din clasa de mijloc.
Cuplata cu dezvoltarea de activitati culturale, urbanizarea stimuleaza, de asemenea, emergenta unei noi clase economice, atat in tarile dezvoltate, cat si in cele in curs de dezvoltare – clasa „creativa”.
Conform lui Richard Florida, teoretician al studiilor urbane, aceasta clasa include oameni de stiinta, artisti, ingineri, designeri si scriitori „super-creativi”, precum si „profesionisti ai creatiei”, care activeaza intr-o gama larga de ocupatii bazate pe cunoastere.
Clasa creativa reprezinta intruparea triadei „Tehnologie, Talent si Toleranta”, conform definitiei lui Florida, si este un motor esential de crestere, inovatie si atractivitate in zonele urbane.
Conform studiului EY intitulat Global Talent in Global Cities 2015, Top 3 cele mai atractive orase pentru clasa creativa arata astfel:
1. New York – se bucura de o scena culturala unica, inclusa intr-un mediu urban cosmopolit si progresist, in general considerat benefic pentru activitatile creatoare;
2. Londra – se pozitioneaza in fata Parisului datorita deschiderii sale internationale (33% din populatia orasului a fost nascuta in afara granitelor tarii, fata de doar 12% in Paris);
3. Paris – se claseaza pe locul trei datorita mostenirii culturale si activelor tehnologice, dar este penalizat de mediul antreprenorial mai slab.
Source: Economica