Mănăstirea Saharna, izvor de spiritualitate şi istorie al Republicii Moldova

Mănăstirea Saharna, în întregul ei ansamblu, este unul din cele mai vechi aşezăminte monahale din cuprinsul Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova. Ansamblul monastic este compus din două mănăstiri: una rupestră (Bunavestire) şi alta terestră (Sfânta Treime). Istoria mănăstirii rupestre se cunoaşte foarte puţin, neştiindu-se data precisă a întemeierii şi cine sunt întemeietorii. Nici chiar cercetătorii din domeniu n-au ajuns încă la o părere unanimă privind perioada întemeierii acestei chinovii.  Aceasta rămâne blândă şi tăcută în aşteptarea unor timpuri mai bune, când istoria ei zbuciumată, dar şi glorioasă, va fi cunoscută şi elogiată de toată lumea creştină.

Situată la 110 km nord de Chișinău, pe malul drept al râului Nistru, mănăstirea „Sfânta Treime” de la Saharna este considerată printre cele mai mari centre de pelerinaje religioase din Moldova. Aici se găsesc singurele sfinte moaște ale Sfântului Cuvios Macarie, iar pe una din stânci – amprenta lăsată, potrivit unei legende, de Maica Domnului.

Se spune că într-o bună zi, unui călugăr din vechea mănăstirea rupestră (potrivit unor mărturii documentare din sec. XVII-XVIII, mănăstirea funcționează din sec. X-XII) pe una din stâncile înalte de aici, i s-a arătat chipul luminat al Maicii Domnului. Ajunși pe stâncă, călugării au descoperit o amprentă de picior pe piatră, semn considerat de ei drept o vestire divină și o mărturie a „purității Dumnezeiești” a locului. În curând, mai aproape de defileu, este ctitorită o biserică nouă din lemn și întemeiată mănăstirea „Sf. Treime” (1777). Mai târziu pe locul bisericii din lemn este înălțată o biserică din piatră în stil vechi moldovenesc, decorată bogat cu fresce murale. Cu timpul, comunitatea monahală din mănăstire se mărește.

De sus, de pe stâncile din satul Saharna, se deschid nişte peisaje de excepție: defileul stâncos şi împădurit al râuleţului Saharna (16 km lungime) ce saltă pe parcursul său peste 30 de praguri şi cascade.

Tot aici se găseşte o staţiune arheologică importantă cu vestigii din epoca fierului (sec. X-VIII i.e.n.) şi o cetate de promotoriu geto-dacică (sec. IV-III i.e.n.), una din cele mai conservate de pe teritoriul Republicii Moldova.