Cum vor funcționa fondurile de garantare a vacanțelor din care vor fi despăgubiți turiștii care rămân fără sejururi și bilete de avion deja plătite

Fondurile de garantare a pachetelor turistice și biletelor de avion ar urma să despăgubească integral turiștii în caz de faliment al agențiilor de turism sau în cazul în care cursele aeriene nu sunt efectuate sau au întârzieri. Prin înființarea celor două entități, România s-ar alinia practicilor din alte țări, precum Franța, Germania, Marea Britanie și Danemarca.

La mijlocul lunii mai, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT) au anunțat că au în vedere elaborarea unui act normativ privind instituirea unui fond de garantare a insolvenței și falimentului agențiilor de turism.

Tot atunci, cele două entități au discutat despre posibilitatea instituirii unei scheme de garantare a biletelor de avion, printr-un instrument separat.

Traian Bădulescu, consultant în comunicare al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT), a precizat că fondul care ar acoperi riscul de insolvență sau faliment al agențiilor de turism ar garanta returnarea integrală a contravalorii pachetelor turistice cumpărate și care nu au mai fost efectuate.

„Nu se știe exact din ce contribuții ar urma să fie finanțat acest fond; probabil că aceste sume vor fi calculate în funcție de un algoritm etc. Sumele ar urma să fie achitate de agențiile locale sau de agențiile străine care au filiale în România”, a explicat acesta.

Potrivit acestuia, până acum, persoanele care au cumpărat pachete turistice de la firme care au intrat în faliment au fost despăgubite prin intermediul asigurărilor contra insolvenței și falimentului agențiilor de turism, pe care le încheie turoperatorii.

„Problema este că plafoanele de asigurare sunt de multe ori modeste. De exemplu, o agenție poate plăti o primă de 500 EUR, ceea ce poate asigura o acoperire de câteva mii de euro în caz de faliment. De multe ori, aceste sume nu sunt suficiente pentru a-i despăgubi pe toți cei care au cumpărat pachete turistice. Odată declanșată insolvența, păgubiții se înscriu și la masa credală, însă, din nou, nu există nicio garanție că vor fi despăgubiți integral”, a explicat Traian Bădulescu.

El a precizat că în multe țări din Europa de Vest există deja astfel de instituții care funcționează foarte bine. „Exemplele care îmi vin acum în minte sunt Franța, Germania, Marea Britanie și Danemarca.”

În ceea ce privește fondul de garantare care ar asigura despăgubirea celor care au achiziționat bilete de avion pentru curse care întârzie sau nu mai sunt efectuate, acesta ar fi cel mai probabil finanțat de plătitorii de bilete.

„Aceeași procedură există și în restul Europei, iar taxa aferentă este de un euro. Este adevărat, în prezent normele europene obligă operatorii aerieni să acorde compensații pentru cursele care nu sunt efectuate sau au întârzieri mai mari de 3 ore. Companiile aeriene trebuie să ofere turiștilor cazare și masă și chiar compensații bănești, dar nu toate firmele respectă aceste reguli”, a explicat consilierul în probleme de comunicare al ANAT.

Traian Bădulescu a mai declarat că au existat situații în care pentru biletele de avion vândute odată cu pachetele turistice au plătit agențiile de turism, în special atunci când operatorii de transport au intrat în faliment.