Creștere hotelieră bazată pe preț, nu pe turiști

Industria hotelieră din România a înregistrat în prima jumătate a anului 2025 una dintre cele mai spectaculoase creșteri ale cifrei de afaceri din Uniunea Europeană, o performanță care plasează tarifele de cazare la nivelul capitalelor din regiune precum Praga sau Varșovia. Această evoluție este însă umbrită de o realitate structurală: avansul a fost generat aproape exclusiv de majorările de prețuri, în contextul în care numărul de nopți petrecute în hoteluri a stagnat, iar ponderea turiștilor străini rămâne printre cele mai scăzute din blocul comunitar, ridicând semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen lung a sectorului.

Cifra de afaceri a industriei ospitalității locale a crescut cu 19% în primul semestru din 2025, fiind al treilea cel mai mare avans din UE, după Grecia (35%) și Ungaria (22%). Această creștere a fost susținută de o majorare cu 8% a tarifelor medii zilnice (ADR), care se situează acum între 55 și 65 de euro, un nivel comparabil cu cel din Polonia și Cehia. În contrast, numărul de nopți petrecute în unitățile de cazare a înregistrat o creștere de sub 4%, indicând o stagnare a volumului.

În București, performanța operațională a atins niveluri record, venitul pe cameră disponibilă ajungând la 78 de euro, foarte apropiat de cel din Varșovia și Praga (circa 80 de euro) și la doar 10% sub cel din Viena. Gradul de ocupare la nivel național a crescut cu 4 puncte procentuale, ajungând la 65%, o valoare aliniată cu media Europei Centrale și de Est. Aceste rezultate vin într-un context european mixt, unde piețele vestice, precum Franța și Marea Britanie, au înregistrat scăderi din cauza lipsei unor evenimente majore care să stimuleze turismul, spre deosebire de anul precedent.

Principala vulnerabilitate a pieței românești rămâne dependența de turismul intern și capacitatea redusă de a atrage vizitatori internaționali. În prima jumătate a anului 2025, România a atras doar 2,2 mil. de înnoptări ale turiștilor străini, semnificativ sub performanța Poloniei (7,2 mil.) și a Ungariei (6,1 mil.). Mai mult, doar 22% din totalul nopților de cazare au fost generate de străini, aceasta fiind a doua cea mai mică pondere din Uniunea Europeană, un decalaj care s-a accentuat în ultimul deceniu.

Analiștii avertizează că modelul de creștere bazat pe prețuri nu este sustenabil, mai ales în contextul economic actual, marcat de inflație, taxe noi și o scădere a încrederii consumatorilor la niveluri similare cu cele din recesiunea din 2009-2010. Raluca Buciuc, director la Colliers, subliniază că, deși perioada 2023-2025 a fost excelentă pentru hotelieri, viitoarele majorări de tarife vor trebui justificate prin servicii superioare, inovație și tehnologie, nu doar prin inflație. Cheia pentru viitor constă în eficientizarea costurilor și atragerea turiștilor străini printr-o strategie pe termen lung.

În pofida acestor provocări, perspectivele de dezvoltare a infrastructurii hoteliere sunt pozitive. După inaugurarea unui singur hotel de lanț internațional în 2024, pentru perioada 2025-2027 sunt anunțate cel puțin 15 deschideri noi. Printre acestea se numără Corinthia Grand Hotel du Boulevard și Bucharest Unirii Square – Handwritten Collection by Accor, investiții stimulate de gradul de ocupare record din Capitală, care a atins în prima parte a anului 2025 cel mai bun nivel din ultimul deceniu.