O vorba veche din administratie spune ca nebunia in business apare atunci cand nu faci nicio schimbare in modul de conducere a afacerii, dar astepti rezultate diferite. Cam asta se intampla si cu turismul romanesc de 26 de ani incoace: asteptam in fiecare an sa obtinem, in sfarsit, rezultate cu care sa contam in turismul mondial, dar nu facem nicio schimbare in modul nostru de a actiona.
Traim prea mult in nostalgia anilor `70-`80, ani de succes pentru turismul din Romania, dar ani pe care nu mai avem cum sa ii atingem, deoarece tot contextul este diferit. Lumea s-a schimbat, au disparut granite, transportul cu avionul a devenit mult mai ieftin si, evident, mai popular, schimbarile demografice, sociale, culturale – toate au revolutionat modul in care traim si, implicit, si modul in care facem turism. Cat despre revolutia tehnologica si impactul asupra turismului, nu cred ca e cazul sa mai povestim, pentru ca ne-ar acoperi tot spatiul editorial pe cateva saptamani.
Dar ce face Romania in acest context al schimbarilor? Suntem, oare, pregatiti sa luam taurul de coarne macar acum, in ceasul al 12-lea, si sa aducem o schimbare majora a modului in care se face turism in Romania? Greu de raspuns, dar cred ca o scurta radiografie a momentului actual pe care-l parcurge sectorul turism ar putea ajuta la formarea unei pareri.
Anul 2016 a debutat in forta pentru turismul romanesc, in ciuda unor opinii permanent negativiste, care inca isi fac vocea auzita in peisajul mioritic. Luna ianuarie a adus inaugurarea celui mai mare centru balnear din Europa, in urma unei investitii directe de circa 50 de milioane de euro, au aparut datele statistice pentru anul 2015, care confirma ca Romania a avut cea mai mare crestere a numarului de innoptari la nivel european (peste 15%), festivalul UNTOLD din Cluj a fost premiat cu titlul de "Major festival in Europe", Transilvania a fost desemnata ca destinatia anului de Lonely Planet, liniile aeriene lanseaza noi rute in tara sau strainatate, iar Hilton anunta ca se pregateste un hotel de circa 200 camere in Centrul Vechi din Bucuresti. Inclusiv mult dezbatuta deplasare la Moscova a doua delegatii romanesti arata o preocupare (chiar daca prea putin armonizata si coerenta) a turismului romanesc de a profita de anumite oportunitati de piata, lucru care, in opinia mea, reprezinta o noutate.
Cu toate aceste realizari punctuale, enumerate mai sus, turismul romanesc are inca niste caracteristici care ne tin departe de elita europeana din domeniu. De aceea spun ca ar fi nevoie de o schimbare radicala, de o noua paradigma care sa guverneze acest domeniu de baza al economiei mondiale, dar inca prea putin important pentru economia nationala.
Deci, care ar fi punctele unde este nevoie stringenta de schimbare?
1. PRIORITIZAREA TURISMULUI ca sector strategic al economiei nationale. La nivel mondial, turismul a devenit cel mai important angajator dupa stat, 9% din joburi fiind in aceasta industrie. In Romania ne situam undeva la 2,5%. Daca am acorda atentia cuvenita acestui sector, si aici ma refer la un buget pe masura, la un cadru legislativ adecvat si la o lista de investitii publice (care sa atraga dupa sine si investitii private), pentru turism, cred ca in urmatorii cinci ani contributia turismului in PIB s-ar putea dubla.
2. PROMOVAREA ROMANIEI – este clar ca imaginea Romaniei in lume este mult sub asteptari, si atunci trebuie sa gasim o modalitate noua prin care sa ne promovam. Poate ca un parteneriat public privat, un PPP de tipul celor practicate si in alte tari din Europa, sa fie solutia. Astazi, fara online nu existi, iar noi inca traim paradoxul de a nu avea un site performant pentru turismul romanesc.
3. SCHIMBAREA CENTRULUI DE GREUTATE atunci cand se iau deciziile privind managementul destinatiei turistice. Daca pana acum, marea majoritate a deciziilor privind turismul romanesc se luau la nivel central, cred ca a sosit momentul ca in mare parte ele sa fie transferate spre local, unde atat autoritatile locale, cat si industria din zona, cunosc mai bine si sunt direct interesate intr-o gestiune eficienta. Exemplul unor destinatii din Romania care si-au luat (cu succes) soarta in maini este sugestiv – Sibiul, incepand cu 2007, Alba-Iulia, Mamaia, Oradea sau Cluj-Napoca. Exista si contraexemple, cum ar fi Bucurestiul sau Brasovul, care in ciuda potentialului imens, inca nu isi gasesc calea in gestionarea turismului in zona.
4. O NOUA ABORDARE A INDUSTRIEI – exista nevoia ca si la nivel de industrie sa apara schimbari. Trebuie incurajate initiativele de asociere pe bresle, pentru ca vocea industriei sa fie coerenta, puternica si eficienta.
Vezi AICI continuarea articolului.
Source: Profit