Care sunt proiectele semnificative ce vor fi dezvoltate in 2009 de catre Primaria Generala Bucuresti?
Directiile pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructura se consolideaza in acest prim interval al anului 2009. In principiu, vor fi continuate investitiile demarate in anii precedenti, vor fi niste reanalizari si câteva proiecte de investitii noi ale autoritatii municipale.
Dintre obiectivele de investitii ce vor fi continuate, mentionez programe mai vechi, cum ar fi pasajele Basarabi si Baneasa, strapungerea zonelor Buzesti si Uranus, dar si proiecte pentru realizarea de parcari supraterane si subterane.
In ceea ce priveste programul de finantare si realizare a parcarilor supraterane, se are in vedere amplasarea imobilelor multietajate in zonele de rezidenta. Au fost propuse cam 20 de proiecte, dintre care pentru doua s-a intocmit studiul de fezabilitate si se va relua procedura de realizare a acestora.
Care este stadiul revitalizarii urbane a Centrului Istoric si la ce sa ne asteptam in 2009 legat de acest proiect?
Insistam mai mult pe situatia rezolvarii proiectului de revitalizare a Centrului Istoric.
O perioada au fost oprite lucrarile, din cauza lipsei avizelor de descarcare arheologica. In prezent, acest aspect este rezolvat. Exista insa o alta problema-conflict in ceea ce priveste fixarea noilor termene de executie si plata. Sunt unele intârzieri si sincope. Acest proiect de reabilitare a infrastructurii se va finaliza, insa aceasta nu inseamna ca s-a rezolvat problema in totalitate.
Pentru ca este vorba de reabilitarea urbana a Centrului Istoric, pentru care insa nu se intrevede un program prea coerent, tinând cont ca proprietatile sunt in general private. Se discuta principial despre modalitati de a determina proprietarii sa gaseasca solutii pentru alocarea unor fonduri publice pentru reabilitarea cladirilor, insa lucrurile nu sunt foarte clare. Ca noutate, pot spune ca probabil in perioada urmatoare se va intruni Comisia de excelenta pentru politici si strategii de dezvoltare, formata din personalitati de marca din tara si din strainatate, cu scopul de a dezbate situatia in mod profesional, intr-un sistem de informatii consultativ, astfel incât pe baza concluziilor sa fie abordata strategia de dezvoltare a municipiului. Implicit, va intra in discutie si Centrul Istoric. In plus, de curând s-au purtat discutii prospective cu Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, in vederea initierii unui program de management pentru Zona Istorica a Capitalei.
In ce situatie se gaseste proiectul “Dâmbovita Center” la acest moment si care vor fi urmatoarele etape ale dezvoltarii acestuia?
Proiectul “Dâmbovita Center” este un parteneriat public-privat intre Guvernul României si un dezvoltator privat, Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al acestuia fiind in faza de inaintare spre aprobare Consiliului General Bucuresti. Aprobarea PUZ-ului va insemna practic si acordarea autorizatiei de construire. Obiectivul de investitii va dispune de functiuni de birouri, locuinte, centru comercial, sali de conferinte, spatii pentru alimentatie publica si un hipermarket.
Planul complexului multifunctional se incadreaza, in mare, in prevederile Planului Urbanistic General (PUG), existând o derogare asupra utilizarii terenului cu un spor de 40%, in conditiile legii. Unele ONG-uri nu acorda foarte mare incredere acestui proiect, considerând ca va aduce o serie de probleme, si nu beneficii. Personal, sunt convins de contrariu. Desigur, sunt si inconveniente, dar, mai ales in conditiile economice actuale, vor atârna in balanta mult mai greu efectele pozitive. In prezent, se executa lucrari de pregatire, demolare, de punere in siguranta si lucrari subterane, existând si pentru acestea o autorizatie. Valoarea estimata a investitiei pentru definitivarea acestui proiect multifunctional va ajunge la aproape un miliard de euro.
Care sunt cele mai mari probleme urbanistice cu care va confruntati la nivelul institutiei si ce solutii ar putea fi gasite pentru redresare?
Am incercat sa initiem un program de rezolvare a problemelor pe plan urbanistic, inclusiv strategia de dezvoltare teritoriala a Capitalei. Vor fi initiative, insa acestea nu se fac precipitat. Probabil ca in trei-patru luni se va lansa o licitatie, care trebuie insa corelata cu intreaga zona metropolitana. Exista deja niste studii care inca nu s-au materializat, si probabil ca va exista o oarecare stabilitate, se va ajunge la un moment dat sa avem si o strategie de dezvoltare valabila pentru Bucuresti, având in vedere evolutia orasului in ultimii zece ani. Ultima strategie de dezvoltare urbana a fost elaborata in urma cu zece ani, in prezent fiind necesara o revizuire a PUG-ului, dar cu mentinerea reperelor definite anterior pe termen lung. In prezent, solutia preconizata este de auditare a planului vechi, construit pe baze solide si corecte, in conditiile legislative din România, urmata de revizuirea acestuia in doua etape, prima urmând sa fie finalizata la sfârsitul anului 2009. In PUG-ul existent nu s-au putut anticipa nici presiunea economica din ultimii ani, nici slabiciunile de care a dat dovada administratia locala, in sensul ca s-a cedat relativ usor la presiunile dezvoltatorilor imobiliari.
Referindu-ne la aspecte ale dezvoltarii Capitalei care nu au fost reglementate corect, s-ar putea mentiona servitutile urbanistice, precum si absenta unei legi a dezvoltarii urbane.
Zonele cu probleme sau noile dezvoltari in teritoriul extravilan nu pot fi facute fara o cooperare intre autoritatile publice locale (primariile de sector si cea generala) si investitor. Din pacate, in România, in general, in ultimii ani investitorii privati au cam facut legea, cedând cu greu, mai ales in ceea ce priveste terenul pentru infrastructura si dotari publice. Legea exproprierii pentru utilitate publica este foarte greoaie in România, si trebuie gasit un instrument mai simplu si mai eficient. Se intelege greu ca acordarea unui drept de construire pe un teren neconstruibil sau slab construibil se poate face numai cu o “plata adecvata” din partea investitorului, care inseamna, in principiu, cedarea unui teren in favoarea autoritatii locale, care sa asigure utilitatile si infrastructura.
Urmeaza o reactualizare a PUG-ului in baza auditului, fiind vizate derogarile acordate in ultimii ani si reglementarea acelor zone cu tendinte de schimbare functionala. Acest PUG amendat va fi reaprobat pentru o perioada de trei ani, una de tranzitie, urmând ca in acest timp sa se lucreze si la o revizuire globala a acestuia, in baza unui studiu de fundamentare aprofundat.
Pâna in prezent, s-a intervenit in rezolvarea restantelor in ceea ce priveste documentatiile de urbanism si s-a reusit o reducere a derogarii excesive, in sensul ca s-au purtat negocieri mai serioase cu solicitantii de derogari, respectiv investitorii. O dezvoltare trebuie sa fie in folosul tuturor, si al investitorului privat, si al colectivitatii.
O alta problema a PUG-ului este aceea de a construi pe o baza topografica reactualizata, care va elimina si problemele in ceea ce priveste conflictul proprietatii. Totodata, intr-un interval de unu-doi ani, se va introduce procedura de consultare a publicului, cu un grad mai mare de transparenta in deciziile urbanistice.
Referitor la legislatie, se poate mentiona problema legata de organizarea administrativa, in prezent fiind foarte slaba cooperarea cu toate sectoarele si cu teritoriul de influenta metropolitana, fapt care determina aparitia unor elemente neconcordante in ceea ce priveste intentiile de dezvoltare ale primariei, ale sectoarelor si ale judetului Ilfov.
Source: Ziarul de Imobiliare