10 dintre proiectele ministrului Elena Udrea privind dezvoltarea turismului romanesc au fost comentate de manageri si specialisti implicati in industrie.
Referitor la potentialul de statiune balneara al Bucurestiului, care beneficiaza de un izvor de apa termala care se intinde pana la Snagov si Balotesti, Sorin Ionescu, managing partner al companiei de consultanta Fivestar Hospitality estimeaza ca aceasta idee ar putea fi pusa in practica cel mai devreme in 5 ani, deoarece este nevoie de timp pentru dezvoltarea infrastructurii, investitii si promovare.
Astfel, chiar daca ar exista izvoare termale, cea mai mare problema ar fi in a transmite mesajul ca Bucurestiul este o destinatie balneara.
In primul rand, exista o problema de imagine a Bucurestiului, care nu este asociat cu baile termale, asa cum este, de exemplu, Budapesta, care, prin modul de promovare se defineste ca destinatie de SPA, mai ales pentru ca ungurii au exploatat faptul ca timp de 150 de ani s-au aflat sub dominatie otomana, iar baile turcesti sunt renumite in lume.
Ionescu a declarat ca stie de existenta unor baze de tratament balnear foarte vechi in capitala care sunt in paragina, deci nefunctionale. In plus, Bucurestiul ar putea suferi din cauza ca in tara exista destinatii mult mai cunoscute precum Baile Felix sau Herculane si va fi dificila pozitionarea Capitalei pe aceeasi nisa.
In cazul in care un asemenea proiect ar deveni realitate, hotelurile care ar fi dispuse sa se foloseasca de aceste bai termale vor trebui sa investeasca initial, insa este o facilitate in plus care completeaza avantajul competitiv.
In privinta domeniului schiabil de 70 mil. EUR din Parang, cel mai mare din Europa de Sud-Est, anuntat in februarie 2009, Corinei Martin, presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism, ANAT, a precizat ca priveste cu scepticism proiectele pentru turismul romanesc, care nu au fost si nu sunt o prioritate pentru autoritati.
Totusi, in cazul materializarii unei astfel de initiative, Ministerul Turismului trebuie sa se gandeasca in primul rand la infrastructura drumurilor din zona Parang si la lipsa capacitatilor de cazare din aceasta zona. Investitorii privati ar putea veni in conditiile in care li se vor acorda facilitati fiscale pentru a investi proiectele din aceasta zona, care nu sunt viabile fara cointeresarea segmentului privat.
Demolarea gardului din jurul Casei Poporului este o alta initiativa menita sa transfome zona intr-un mediu mai prietenos, despre are Cristian Gavrilescu, arhitect Geometrik Design, adeclarat ca apartine nu apartine unui politician, ci catorva organisme de arhitectura care s-au manifestat de-a lungul vremii, culminand cu Proiectul TUB, ce propune conectarea orasului Bucuresti dupa un traseu urban si formarea de Camere Urbane cu destinatii si calitati individuale, traseu in care Casa Poporului joaca un rol bine definit, din Centrul Istoric, in Parcul Izvor pana in inima Cartierului Uranus.
Gavrilescu apreciaza ca sprijinul politic ar fi benefic, doarece salvarea orasului Bucuresti s-ar face fara multa cheltuiala si relativ repede, insa cu implicatii majore din punct de vedere calitativ si al interesului turistic.
Prelungirea sezonului estival de 8 luni este considerata indrazneata si binevenita pentru operatorii de turism, apreciaza Simona Veteleanu, proprietarul agentiei de turism TravelBiz, dar dificil de pus in practica, mai ales pentru ca trebuie convinsi mai intai hotelierii ca este bine sa tina deschise hotelurile 8 luni pe an.
Insa, pentru a fi un proiect viabil, operatorii din turism trebuie sa ofere turistilor servicii de calitate, preturi atractive si posibilitatea petrecerii timpului liber intr-un mod cat mai placut si mai variat, mai ales in perioadele de extrasezon.
O linie de croaziera intre Constanta si insulele grecesti este considerata nefezabila de Corinei Martin, presedintele ANAT, deoarece Romania nu este pregatita pentru acest tip de turism, iar autoritatile nu se implica decat la nivel declarativ, lasandu-se totul in seama privatilor
Este posibil, insa, ca in 2010, sa aiba loc totusi o schimbare pe acest segment, si anume sa fie introduse vaporase de croaziera de jumatate de zi pe Marea Neagra.
Despre terenul de golf la Snagov, Daniela Asanache, presedinte al Federatiei Romane de Golf, FRG, a precizat ca, desi institutia nu a fost consultata, FRG a trimis o scrisoare deschisa de sustinere, in care si-a aratat interesul de a contribui cu expertiza sa in orice proiect care ar putea contribui la dezvoltarea golfului in Romania.
Tinand cont si de faptul ca localitatea Snagov a devenit un satelit elitist al capitalei, Asanache apreciaza locatia ca fiind excelenta pentru realizarea unui teren de golf.
Oriunde in lume un teren de golf creeaza sau ridica interesul turistic al unei zone. Aceeasi reteta se respecta si in Romania si trebuie inteles ca, la nivel mondial exista jucatori profesionisti care practica golful pentru performanta, dar si jucatori amatori, in general oameni de afaceri, care joaca golf din placere. Indiferent de situatie insa, jucatorii sunt interesati sa participe la competitii, chiar daca acestea se desfasoara in diferite colturi ale lumii.
Exclusiv costul efectiv al terenului, a carui suprafata ar trebui sa includa si facilitatile auxiliare, constructia unui teren championship costa intre 2 si 5 mil. USD si, pentru a fi atractiv, proiectarea terenului ar trebui realizata de o personalitate, ceea ce mai adauga 1-2 mil. USD.
In prezent, in Romania sunt aproximativ 400 de jucatori legitimati si un numar egal de incepatori juniori si expati.
Cele doua centre balneare din Harghita si Covasna, pentru care Ministerul Turismului alocase 20 mil. EUR, Sorin Ionescu, managing partner al companiei de consultanta Fivestar Hospitality, considera ca cel mai mare potential il are statiunea Baile Herculane, care ar putea deveni o perla a Europei comparabila cu vestita Karlovy Vary din Cehia, insa, pentru a face acest lucru, nivelul de investitii este la nivelul a sutelor de milioane de euro, poate chiar miliarde.
Doar investitori din Rusia, asa cum este la Karlovy Vary, sau din Arabia ar fi interesati de asa ceva, insa totul depinde de strategia de atragere a investitorilor pe care o va avea Romania.
Dezvoltarea zonei de sud a litoralului este considerata o initiativa buna de catre Corina Martin, presedintele ANAT, avand in vedere ca cea mai mare capacitate de cazare de pe litoaral se afla in sud. Din pacate, autoritatile locale din sudul litoralului nu au stiut cum sa isi foloseasca fondurile pentru dezvoltarea acestei zone si astfel nordul este mult mai cautat.
Printre proiectele fezabile in sud ar putea fi parcurile tematice, dar si exploatarea la maximum a vilelor detinute acolo de Ceausescu. O alta idee mai veche era oraganizarea unui circuit de Formula 1 in sud, care, de asemenea, ar atrage turisti. Totul depinde de eforturile autoritatilor, pentru ca investitori privati se gasesc.
Reintrarea statului in posesia hotelurilor neglijate ar fi posibila doar cu conditia sa nu se incalce legea proprietatii, apreciaza Sorin Ionescu, managing partner al companiei de consultanta Fivestar Hospitality.
Ce se poate face, insa, este o legislatie fiscala care sa aiba valente de coercitie fiscala facandu-i pe proprietari sa renunte prin vanzare la unele active in care nu au de gand sa investeasca. Dar, pentru a realiza un astfel de proiect trebuie sa existe un plan viabil de dezvoltare regionala care in prezent lipseste cu desavarsire.
Revenirea TUI in Romania nu este in niciun caz o realizare in sine, apreciaza Antonio Nitu, directorul general al Aerotravel Lufthansa City Center, ci o sansa in plus oferita turismului romanesc. O data cu revenirea TUI, piata din Romania se poate schimba in sens pozitiv, insa aceasta oportunitate trebuie si exploatata strategic.
Argumentele competitive ale litoralului sunt palide in comparatie cu celelalte tari europene care apar in cataloagele TUI, astfel ca avantajele oferite de Ministerul Turismului, printre care suportarea costului brosurilor, alocarea de fonduri de promovare pentru pietele din vestul Europei si implicarea directa in negocierea zborurilor catre Constanta a operatorului aerian cu tarife scazute Air Berlin, au fost argumentele care i-au convins pe cei de la TUI sa revina.
Source: Wall-Street