Zonele umede constituie unul din cele mai valoroase compartimente ale patrimoniului natural, de starea căruia depinde în mare măsură eficienţa dezvoltării durabile a economiei naţionale a Republicii Moldova.
Convenția privind zonele umede, numită Convenția RAMSAR, este un tratat interguvernamental care are drept obiectiv major cooperarea internațională pentru conservarea și utilizarea durabilă a zonelor umede și a resurselor acestora.
Pentru prima dată această zi a fost celebrată în anul 1997 pentru a marca semnarea Convenției asupra Zonelor Umede, care a avut loc la 2 februarie 1971, în orașul iranian Ramsar, pe coasta Mării Caspice.Republica Moldova a ratificat Convenţia asupra Zonelor Umede de Importanţă Internaţională, în special ca habitat pentru pasările acvatice, prin Hotărârea Parlamentului nr. 504-XVI din 14 iulie 1999 şi a devenit membru al acestei Convenţii în iunie 2000, atunci când zona „Lacurile Prutului de Jos” (191,5 km2), a fost inclusă în Lista zonelor umede de importanţă internaţională.
Tema din 2025 – „Protecting Wetlands for Our Common Future” („Protejarea zonelor umede pentru viitorul nostru comun”) – reflectă urgența acțiunilor pentru conservarea acestor ecosisteme și este aliniată cu subiectele abordate în cadrul celei de-a 15-a reuniuni a Conferinței părților contractante la Convenția Ramsar (COP15), care va avea loc în perioada 23-31 iulie 2025, în Victoria Falls, Zimbabwe.
Anul acesta, campaniile dedicate Zilei Mondiale a Zonelor Umede subliniază necesitatea unor măsuri ferme pentru combaterea poluării, restaurarea ecosistemelor afectate și gestionarea sustenabilă a resurselor acvatice. Protecția acestor habitate este esențială, deoarece zonele umede asigură apă dulce, mențin echilibrul climatic prin stocarea dioxidului de carbon, protejează împotriva inundațiilor și reprezintă un refugiu pentru o biodiversitate bogată. Totodată, ele susțin numeroase activități economice, cum ar fi pescuitul, rizicultura, turismul și aprovizionarea cu apă potabilă.
Zonele umede aduc importante beneficii de ordin economic, social, cultural, ştiinţific, recreativ-turistic:
- Reduc inundaţiile. Zonele umede acționează ca niște bureți giganți care absorb apele pluviale. În orașele de coastă, acestea funcționează ca o barieră împotriva
- Completează rezervele de apă potabilă. Acviferele de apă subterană, apa de ploaie și râurile sunt sursa principală de apă potabilă. Zonele umede filtrează apa care intră în acvifere, ajutând la refacerea acestei importante surse de apă.
- Filtrează deșeurile și îmbunătățesc calitatea apei. Pământul bogat în minereuri și plantele abundente din zonele umede funcționează ca nişte filtre care absorb toxinele, pesticidele agricole, deșeurile industriale.
- Îmbunătățesc calitatea aerului atmosferic. Zonele umede menţin aerul umed datorită nivelului ridicat ale apei și abundenţei de plante. Acestea răcesc în mod natural aerul din împrejurime.
- Contribuie la bunăstarea umană. Atunci când sunt conservate ca spații verzi în orașe, zonele umede oferă un spațiu pentru recreere și acces la diversitatea de plante și animale.
Republica Moldova dispune de trei zone umede de importanţă internaţională care cuprind o suprafaţă totală de cca 90 mii ha şi constituie un refugiu pentru numeroase specii de floră şi faună care se află în pericol de extincţie:
Lacurile Prutului de Jos, raionul Cahul. Are o suprafaţă totală de19152 ha. În această zonă sunt amplasate cele mai mari lacuri naturale din Moldova, Beleu şi Manta care reprezintă nişte ecosisteme unice.
Nistrul de Jos, raioanele Căuşeni şi Ştefan Vodă, unitatea teritorială din stînga Nistrului. Suprafaţa zonei constituie cca. 60000 ha.
Unguri–Holoşniţa, raioanele Ocniţa, Donduşeni şi Soroca. Suprafaţa zonei constituie cca. 15553 ha.
Având în vedere importanţa ecologică, socială, culturală, ştiinţifică, recreativ-turistică pentru Republica Moldova , acestor trei zone umede de importanţă internaţională le-a fost atribuit statut de protecţie, prin Legea nr. 1538 – XIII din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat (Anexa nr. 13).
Mai mult ca atât, pentru zonele Ramsar ,,Nistrul de Jos” şi „Unguri-Holoşniţa” au fost elaborate Planuri de management în care au fost incluse prevederi menite să asigure conservarea biodiversităţii, istoriei şi culturii, reducerea riscurilor şi dezvoltarea colaborării în domeniu pe plan internaţional.
În sudul Moldovei, acolo unde râul Prut îmbrățișează pajiștile și pădurile, se întinde Rezervaţia Biosferei Prutul de Jos, un loc fascinant pentru iubitorii de natură.
Lacul Beleu, bijuteria rezervației, adăpostește o diversitate impresionantă de viețuitoare. Aici trăiesc peste 240 de specii de păsări, dintre care 51 sunt incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Printre acestea se numără egretele, pelicanii, stârcii și lebedele.