Sibiu, polul ecoturismului național

Sibiu devine pentru câteva zile centrul ecoturismului din România, găzduind în premieră în Piața Mare cea de-a șaptea ediție a Târgului Național de Ecoturism. Evenimentul, considerat cel mai mare de acest tip din țară, este important nu doar pentru că reunește cele mai relevante destinații de turism sustenabil, ci și pentru că reflectă o tendință de piață în creștere, accelerată post-pandemie: reconectarea turiștilor cu natura și explorarea responsabilă. Pentru județul Sibiu, târgul reprezintă o consolidare a statutului de pol al ecoturismului, autoritățile anunțând deja planuri de extindere internațională a evenimentului de anul viitor.

Cea de-a șaptea ediție a Târgului Național de Ecoturism, organizată de Consiliul Județean Sibiu prin Muzeul ASTRA, în parteneriat cu Primăria Sibiu și Asociația Județeană de Turism, a reunit în Piața Mare expozanți din regiuni precum Delta Dunării, Maramureș, Harghita, Sălaj sau Argeș. În deschiderea oficială, primarul Astrid Fodor a subliniat că Sibiul practică un turism responsabil, care a devenit o marcă a regiunii, în timp ce Paul Kuttesch, vicepreședintele Consiliului Județean, a evidențiat investițiile concrete prin programul „Anii Drumeției”, care a dus la amenajarea a peste 850 de kilometri de trasee turistice în munții Făgăraș, Cindrel și Lotru. Viziunea strategică a fost completată de anunțul că ediția din 2026 va deveni una internațională, o decizie aliniată cu tendințele de piață identificate și de Alin Chipăilă, președintele AJT Sibiu, care a remarcat că tot mai mulți turiști caută experiențe sustenabile și un ritm mai lent de călătorie.

Oferta târgului acoperă întreaga paletă a ecoturismului, de la gastronomie locală și meșteșuguri, până la destinații și proiecte de conservare a naturii. Județul Harghita și-a prezentat atuurile cu care se pregătește pentru titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2027, în timp ce expozanții sibieni au adus produse de la ferma Albota, preparate din porc mangaliță de Racovița și produse de patiserie multietnică. Alte regiuni au fost reprezentate de produsele lor fanion, precum spumantele de Silvania și ceramica de Zalău din Sălaj, sau magiunul de Topoloveni din Argeș. Componenta culturală a fost asigurată de Muzeul Maramureșean, cu ateliere interactive, și de Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva. Totodată, asociații precum Eco România au promovat destinații certificate, de la Ținutul Zimbrului la Delta Dunării, iar Conservation Carpathia a prezentat proiecte de protejare a biodiversității.

Pe lângă standurile de prezentare, evenimentul a inclus și o componentă de business, prin Bursa de Turism a Județului Sibiu, găzduită de Casa Artelor și dedicată profesioniștilor din domeniu. Pentru publicul larg, programul, care se încheie duminică, a cuprins ateliere de olărit și gastronomie, tururi ghidate, activități de educație montană în zona „Anii Drumeției” și momente culturale.