Impactul Coronavirus in Turism – Studii de caz

Calin Ile, Presedintele Federatiei Industriei Hoteliere din Romania, FIHR, a declarat ca impactul pandemiei este unul dramatic, practic industria turismului traverseaza o perioada de blocaj total, ceva ne-mai-vazut, ne-mai-intalnit pana acum in istorie.

Acesta a precizat ca, in prezent, intreaga industrie hoteliera trece prin prima faza a crizei declansate de COVID 19, si anume supravietuirea. Se incerca gasirea celor mai bune metode de a reduce costurile fie apeland la solutiile oferite de guvern fie negociind cu furnizorii sau cu salariatii alte conditii contractuale. 

FIHR a invitat mai multe organizatii din turism sa faca impreuna un manifest numit „SOS turismul romanesc”, proiect care ar trebui sa arate pana la finele lunii aprilie ce e de facut in turism pentru ca sectorul sa ramana in viata. Toate organizatiile invitate au acceptat astfel incat am demarat deja proiectul, suntem impartiti in 10 grupe de lucru avand cca 50 de specialisti implicati in acest proces ambitios dar atat de necesar. 

Proiectul este insa unul public, oricine crede ca are o idee buna care sa ajute turismul pe termen scurt, mediu si lung poate contribui pe platforma „open ideas box” deschisa pe site-ul FIHR.

Pentru a completa formularul CLICK AICI 

Calin Ile a enumerat cateva solutii care ar ajuta turismul sa treaca peste aceasta perioada.

I. Prima masura ar fi sprijinirea angajatilor din turism. Forma adoptata de somaj tehnic ar fi utila daca nu ar prevedea acea obligativitate de mentinere a angajatilor pe o perioada similiara celei in care a beneficiat de somaj tehnic. Dar si asa e una buna, insa nu una suficienta. La aceasta ar trebui adaugata o masura care sa prevada”munca partiala” a angajatilor din turism. Adica daca hotelul dupa redeschidere are nevoie doar de 50% din angajati spre exemplu, ii angajeaza pe toti cu timp redus de munca de doar 4 ore si statul plateste diferenta. Asta permite sa fie re-angajati toti si permite reconstructia. Sigur ca si angajatii vor consimti la acest efort, Polonia avand un exemplu interesant si posibil de urmat. Adica angajatul renunta la 20% iar diferenta este impartita intre patron 40% si stat 40%. In acest fel fiecare parte a contribuit cu ceva la salvarea situatie fortei de munca angajata LEGAL in turism

II. A doua masura ar fi sustinerea lichiditatii operatorilor din turism atat de afectati de criza:

• anularea unor taxe (impozitul specific aferent perioadei de criza, taxele pe drepturi de autor, impozitul pe cladire )

• amanarea unor taxe – ceea ce s-a facut de catre guvern (partial) pentru 3 luni

• negocierea unor obligatii-gen rate la banci, utilitati

• credite de capital de lucru si de investitii cu dobanzi subventionate

• granturi pentru anumiti operatori in functie de taxele achitate catre stat in ultimii ani

III. A treia masura ar fi pregatirea de dupa criza:

• masuri de stimulare a cererii interne prin vouchere de vacanta si tichete de masa

• neatingerea cadrului fiscal o perioada de timp pentru a lasa loc si timp operatorilor sa-si revina

• campanie de promovare sustinuta de stat -atat in intern cat si in strainatate ( Europa si tarile vecine in special)

• masuri administrative de simplificare, debirocratizare, flexibilizarea muncii, digitalizare in turism

• investitii publice in intreaga economie si implicit in turism

• punerea accentului pe siguranta si igiena in hotelurile noastre prin modificarea standardului de clasificare

TurismMarket a realizat o serie de articole in care se vorbeste despre impactul pandemiei COVID 19 in industria turistica din Romania.