Turismul de incoming al României, respectiv primirea de turiști străini, se află într-o fază de supraviețuire, marcată de stagnare și lipsa unei viziuni strategice naționale, conform lui Ovidiu Tudor, președintele Asociației Incoming România (AIR). Fără înființarea urgentă a unei Organizații de Management al Destinației (OMD) la nivel național, un buget de promovare adecvat și predictibilitate fiscală, sectorul nu poate depăși stadiul actual și rămâne necompetitiv pe piața europeană, generând un deficit considerabil în balanța de plăți.
Potrivit datelor agregate de industrie, România a înregistrat 2,4 milioane de turiști străini anul trecut, în scădere de la 2,7 milioane în 2019. O analiză a structurii acestora arată o dependență majoră de segmentul de afaceri, evenimente și conferințe, care reprezintă 70% din total. Turismul de vacanță (leisure) atrage doar 30% dintre vizitatori, iar din acest segment, mai puțin de o treime (aproximativ 9% din totalul turiștilor străini) ajung în țară prin intermediul agențiilor de turism. Această performanță slabă se reflectă direct în balanța de plăți, unde serviciile de turism (incoming versus outgoing) generează un deficit anual estimat de Banca Națională între 2,7 și 3,5 miliarde de euro.
Principalele cauze identificate sunt lipsa unei strategii naționale coerente și subfinanțarea cronică a promovării externe. Bugetul anual alocat, situat între 1,5 și 2,5 mil. EUR, este considerat insuficient, fiind comparabil cu bugetul de marketing al unei singure companii mari dintr-un alt sector. Această subfinanțare duce la o prezență defectuoasă la târgurile internaționale și la incapacitatea de a promova segmente cu valoare adăugată mare, precum turismul de lux, ecoturismul sau turismul de nișă. Ovidiu Tudor subliniază că modelul de „vânzare de la sine”, bazat pe curiozitatea occidentalilor de a descoperi „rudele mai sărace din Est”, și-a epuizat resursele, iar acum este necesară o promovare activă și profesionistă.
Soluția centrală propusă de industrie este înființarea unui OMD național, un organism public-privat, independent de fluctuațiile politice, dedicat exclusiv promovării externe a României. O astfel de entitate, similară cu ONT-ul din perioada interbelică, ar necesita un buget multianual stabil pentru a putea derula campanii strategice pe piețe țintă. O sursă de finanțare ar putea fi o taxă de turism de 1 euro per vizitator, care, la nivelul total de 30 de milioane de turiști (români și străini) din 2019, ar putea genera un buget de până la 30 mil. EUR. Înființarea acestui OMD, estimată ca posibilă în următorii doi ani, este considerată esențială pentru un „restart” al turismului românesc. Până atunci, inițiative precum un posibil OMD regional Transilvania, format de jos în sus de asociații locale, ar putea prelua o parte din eforturi, inclusiv în atragerea de noi curse aeriene.
Pe termen scurt, perspectivele rămân sumbre, sectorul fiind dominat de o luptă pentru supraviețuire. Incertitudinea fiscală, în special legată de o posibilă majorare a TVA în sectorul HORECA (în prezent la 11%), împiedică stabilirea tarifelor pentru 2026 și contractarea cu partenerii externi. Fără predictibilitate și politici publice de susținere, o creștere a numărului de turiști străini este improbabilă, iar țintele vehiculate în spațiul public, precum 10 milioane de vizitatori străini sau o contribuție de 10% la PIB, rămân obiective îndepărtate. Accentul trebuie mutat de la vânzarea de servicii de bază la crearea și promovarea de experiențe și povești, un model de succes fiind proiectul Via Transilvanica.