Moldova este o țară cu o bogată tradiție religioasă și cu o istorie îndelungată a mănăstirilor. Aceste monumente istorice au rezistat trecerii timpului și au devenit o importantă destinație turistică pentru cei interesați de spiritualitate și cultură.
Acestea sunt o parte dintre cele mai frumoase mănăstiri din Moldova, locuri în care se îmbină arhitectura și arta religioasă cu frumusețea naturală a peisajelor din jur:
- Mănăstirea Căpriana
Într-o zonă pitorească de codru, la 40 km nord-vest de Chișinău, se găsește una dintre cele mai vechi mănăstiri din Moldova – Căpriana (întemeiată în 1429). Ea a fost timp îndelungat reședința mitropolitului Moldovei, a fost ctitorită de domnitori, printre ei și Ștefan cel Mare. Aici au trăit cronicarul Eftimie și unul dintre primii poeți a Moldovei – Chiprian.
La început mănăstirea era construită în totalitate din lemn, ca mai târziu, în 1545 să fie înălțată în piatră biserica de vară „Adormirea Maicii Domnului”. În 1840 este înălțată biserica „Sf. Gheorghe” și la 1903 “Sf. Nicolae”. La Căpriana a existat și cea mai mare bibliotecă mănăstirească din Moldova cu prețioase daruri domnești. Fiind închisă și devastată în anii postbelici, ea se redeschide printre primele în 1989, devenind foarte curând un simbol al renașterii naționale. Mănăstirea poate fi vizitată zilnic.
Printre alte obiective care pot fi vizitate în zonă numim rezervația peisagistică “Căpriana-Scoreni”, Stejarul lui Ștefan cel Mare și cea mai veche rezervație din Moldova – „Codri”.
- Mănăstirea Hâncu
În 1678, într-o zonă de codru, la izvorul râului Cogalnic (cca. 55 km vest de Chișinău), marele stolnic Mihail Hâncu înființează, la rugămintea fiicei sale, o mănăstire de maici. Bisericile din lemn și chiliile monahale în secolul al XVII-lea sunt deseori devastate de năvălirea tătarilor. Din această cauză mănăstirea „Sf. Parascheva” periodic rămâne pustie. În 1835 este zidită din piatră biserica de vară în stil rus-bizantin, mai târziu în 1841 se înalță biserica de iarnă.
În perioada 1956-1990 mănăstirea este închisă de autoritățile sovietice, iar pe teritoriul ei a funcționat o bază de odihnă și de tratament a Ministerului Sănătății. În 1990, la cererea localnicilor din satele vecine, mănăstirea Hâncu este redeschisă, devenind în scurt timp una dintre cele mai bine amenajate și vizitate de turiștii comunității monahale.
În preajma mănăstirii se găsesc mai multe izvoare bogate în apă, unul dintre ele are o mineralizare sporită.
- Mănăstirea Hîrjauca
Mănăstirea Hîrjauca este o mănăstire de călugări situată la 70 km nord-vest de Chișinău, în comuna Hîrjauca. Pentru prima dată în această zonă de codru a apărut o comunitate monahală în anul 1740, ceva mai târziu sunt construite biserici și chilii din lemn. În prima jumătate a secolului al XIX-lea mănăstirea Hîrjauca cunoaște o perioadă de înflorire, fiind amplasată într-un parc amenajat cu lacuri, havuzuri și alei. Biserica de vară „Înălțarea Domnului” a fost zidită în 1836, care și prin structura ei este foarte asemănătoare Catedralei din Chișinău cu o arhitectură clasică. Mai târziu este construită și biserica de iarnă „Sf. Spiridon”. Mănăstirea avea o impresionantă bibliotecă și o școală pentru copiii clericilor. În 1922, biserica „Sf. Spiridon” este pictată în interior de vestitul pictor Pavel Piscareov. Însă în perioada sovietică mănăstirea este închisă și pe teritoriul ei s-a deschis o stațiune de tratament. În 1993 mănăstirea se redeschide.
Aici se mai găsește Izvorul „Tinereții”, care are proprietăți curative deosebite. Vizitatorii acestei zone pot face o excursie prin pădurea de aici, considerată drept un valoros monument natural botanic.
- Mănăstirea Japca
Localitatea Japca (160 km nord de Chisinau) este bine cunoscută vizitatorilor Moldovei prin mănăstirea de maici de aici, care a fost singura funcțională în perioada sovietică. Comunitatea monahală de la întemeiere, în sec. al XVII-lea, și-a construit așezămintele foarte asemănătoare unor fortificații. Prima datare a schitului este atribuită anului 1693, când întemeietorii trăiau în chiliile rupestre și oficiau slujbe în biserica din stâncă. În anul 1770 călugării se așează pe locul actualei mănăstiri. În perioada aceea încep construcțiile și amenajările gospodărești. Mai apoi se fondează o bibliotecă bogată. Pe la începutul sec. al XIX-lea se construiesc bisericile din piatră. Cea mai importantă biserică din mănăstire este reconstruită în repetate rânduri. În zilele noastre această biserică are trei altare: „Înălțarea Domnului”, „Schimbarea la Față” și „Sfânta Cruce”.
Printre alte obiective la fel de interesante din zona apropiată se numără: monumentul geo-paleontologic „Stânca Japca”, un izvor de apă minerală, rezervații peisagistice la Rașcov si Valea Adâncă, fortificații antice și stațiuni paleolitice la Socola si Rașcov. În orașul Camenca funcționează sanatoriul „Nistru”.
- Mănăstirea Noul-Neamţ (Chiţcani)
În secolele XV-XVII teritoriul Moldovei era acoperit de o reţea deasă de mănăstiri şi schituri, graţie amplei activităţi de ctitorire din partea unor domnitori ca Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareş s.a. În total, pe teritoriul Principatelor Române funcţionau 70 de aşezăminte monastice. Dintre mănăstirile de călugări, cel mai însemnat a fost lăcaşul monastic Neamţ.
Lavra Neamţ, înfiinţată în a doua jumătate a sec. al XIV-lea, este una dintre cele mai vechi şi mai bogate mănăstiri din Moldova, care pe parcursul a cinci secole şi-a afirmat însemnătatea sa ca mare centru de cultură, şi care şi-a dus faima tradiţiilor până departe dincolo de hotarele Moldovei.
Mănăstirea Neamţ a fost înfiinţată de monahii Sofronie, Pimen şi Silvan. După o versiune, aceşti călugări au venit în munţii Moldovei de la sud, posibil să fi fost ucenici ai Sfântului Nicodim de la Tismana. După o altă versiune ei ar fi venit din Sfântul Munte Athos.
Prima biserică a fost construită în mănăstire de Petru I Muşat (1375 – 1391). Tot Petru I, voievodul, a dăruit mănăstirii „câteva sate la gurile Neamţului, două mori şi două vii”.
- Mănăstirea Rudi
Situat la nordul republicii, cca 200 km de Chișinău, satul Rudi este una dintre cele mai interesante localități pentru vizite. Aici descoperim vestigii preistorice într-o peșteră naturală de cca 100 m, o rezervație peisagistică de excepție, fortificații antice de promontoriu (sec. IV-III i.e.n.), 2 cetăți inelare de pamânt (sec. IX-XII) ”Farfuria turcească” și “Germanariu”, o comunitate rurala cu tradiții bogate ș.a. Însă principalul obiect de vizită în zonă este una dintre cele mai vechi mănăstiri din Moldova. Pe parcursul mai multor secole mănăstirea de călugări a conservat un stil de viață monahal tradițional, iar biserica „Sf. Treime”, înălțată în 1777, este considerată drept o mostră reprezentativă a stilului vechi moldovenesc de arhitectură de cult. Biserica este amplasată într-un cadru natural deosebit în valea râului Bulboana, afluent de dreapta al Nistrului.
- Mănăstirea Saharna
Situată la nordul republicii, la cca. 110 km de Chișinău, pe malul drept al râului Nistru, mănăstirea „Sfânta Treime” de la Saharna este pe bună dreptate considerată printre cele mai mari centre de pelerinaje religioase din Moldova. Aici se găsesc unicile în republică moaște ale Sf. Cuvios Macarie, iar pe una din stânci – amprenta lăsată, potrivit unei legende, de Maica Domnului. Se zice că, într-o bună zi unui călugăr din vechea mănăstire rupestră (potrivit unor mărturii documentare din sec. XVII-XVIII, mănăstirea funcționează din sec. X-XII) pe una din stâncile înalte de aici, i s-a arătat chipul luminat al Maicii Domnului. Ajunși pe stâncă, călugării au descoperit o amprentă de picior pe piatră, semn considerat de ei drept o vestire divină și o mărturie a „purității Dumnezeiești” a locului. În curand, mai aproape de defileu, este durată o biserică nouă din lemn îi întemeiată mănăstirea „Sf. Treime” (1777). Mai târziu, pe locul bisericii din lemn este înalțată o biserică din piatră în stil vechi moldovenesc, decorată bogat cu fresce murale. Cu timpul, comunitatea monahală din mănăstire se mărește.
- Mănăstirea Ţipova
La Țipova, pe malul stâncos al Nistrului (cca. 100 km nord de Chișinău) se găsește cea mai mare mănăstire rupestră ortodoxă din Moldova, considerată și una dintre cele mai mari din Europa. Comunitatea monahală de aici a existat cu mult înaintea formării statului feudal Moldova. Se crede că unele chilii au fost săpate în stâncile abrupte ale Nistrului prin sec. X-XII (potrivit altor date sec. XVI-XVIII-lea). Începând cu 1776 se atestă o perioadă de prosperare, când mănăstirea se extinde spre sud. Biserica rupestră a fost compartimentată în spații mari despărțite de coloane masive. În perioada sovietică, mănăstirea a fost închisă și devastată. În 1975, ruinele mănăstirii rupestre Țipova sunt luate sub protecția statului, iar în 1994 aici sunt reluate slujbele divine. Se spune că în această mănăstire domnitorul Moldovei Ștefan cel Mare s-a cununat cu soția sa Maria Voichita, iar o altă legendă afirmă că printre aceste stânci și-a petrecut ultimii ani din viață poetul mitologic Orfeu, care este înmormântat în nisa unei cascade din defileu.
- Mănăstirea Ciuflea
Mănăstirea este situată nu departe de centrul istoric al Chişinăului – piaţa Marii Adunări Naţionale, pe strada Ciuflea, 12. Catedrala Mănăstirii constituie un templu din piatră albă, cu nouă cupole aurite, construit de fraţii Teodor (1796-1854) şi Anastasie (1801-1870) CIUFLI, şi este cunoscută în popor drept „Mănăstirea Ciuflea”. Construcţia catedralei a fost începută în anul 1854 şi încheiată în anul 1858. Ctitorii şi întemeietorii sfîntului lăcaş, fraţii Teodor şi Anastasie, sînt înhumaţi în apropierea zidului sudic, despre care fapt mărturiseşte inscripţia pe placa de marmoră din interiorul catedralei mănăstireşti.
- Mănăstirea „Sf. Mare Mucenic Iacov Persul” – s. Sireţi, rn. Strășeni
În inima Basarabiei, la 16 km de Chişinau stă de veghe, ca un ochi de cer deschis între colinele înverzite, Mănăstirea Sfântului Mare Mucenic Iacov Persul, ctitorie monahicească contemporană ce se vrea a nu ruşina tradiţia ci a o continua creator. Satul Sireţi, în care se găseşte mănăstirea este situat în raionul Străşeni, sat cu vechi tradiţii ce-şi înfig rădăcinile în negura vremurilor până la Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, ai cărui oşteni veniţi din munţii Vrancei de pe valea Siretului pentru a fi mai aproape de hotarul ameninţat şi călcat de hoardele păgâne.
- Mănăstirea Vărzărești “Nașterea Maicii Domnului”
Mănăstirea Vărzăreşti este ctitoria boierului Stan Vărzari, contemporan cu domnitorul Alexandru cel Bun (1399-1432), care îşi făcuse faimă în ţară tocmai prin întemeierea şi sfinţirea acestei mănăstiri, care îi poartă numele.
Nu se cunoaşte exact simţămintele care l-au determinat pe acest boier să înalţe un sfânt lăcaş, dar există, fără îndoială, o memorie anonimă cu izvoare ancestrale, având nuanţă folclorică, în răsfrângerile căreia acest eveniment s-a transfigurat hiperbolic, devenind legendă.