Situat în centrul ţării, în partea de nord-vest a raionului Criuleni, la o distanță de 60 km de orașul Chișinău, satul Mașcăuți este singurul sat cu acest nume din Republica Moldova şi care găzduieşte deja de două decenii un inedit eveniment pe lista activităţilor cultural-recreative locale – Festivalul raional al rapsodului popular „Pe dealul Chiclăului”.
Peșterile, cuibărite în dealul Chiclăului, sunt asemeni unor ochi ce veghează zi și noapte. De aici, odată cu amurgul, în zilele calde ale anului, evadează mulțime de lilieci. La capătul uneia dintre aceste peșteri se găsește o icoană sculptată în piatră.
O dată la doi ani, la Maşcăuţi se organizează festivalul „Pe dealul Chiclăului”, unde sătenii au posibilitate să-și expună tot ce au mai frumos: articole croșetate, obiecte vechi, icoane pictate, diferite bucate, preparate după reţete știute doar de gospodinele de aici. Nu lipsește voia bună, creată de ansamblul folcloric „Răzeșii”.
Satul se face remarcat şi prin faimosul conac unde a copilărit scriitorul Ioan Sârbu. Casa familiei Sârbu păstrează nu doar istoria familiei de nobili, ci și a întregului sat. Memoria neamului Sârbu e vie şi prin cinstirea locurilor de veci, din cimitirul satului, ale celor ce au făcut parte din această viţă de nobili basarabeni. Gimnaziul din Maşcăuţi poartă numele „Ioan Sârbu”.
Pitorescul împrejurimilor acestui sat i-a atras pe mai mulţi cineaşti. Astfel, în Maşcăuţi au fost filmate piesele „Casa mare”, „Tunul de lemn”, „Viforul roșu” ş.a.
O locație atractivă, în prezent, este pensiunea turistică „EcoVila”, fiind amplasată în așa-zisa „Râpa Chirăului”.
Satul Mascauti este una dintre cele mai vechi localităţi din Moldova dintre Prut şi Nistru. Primul document care menționează moșia Maşcăuţi datează din 17 iulie 1436. Este vorba de un hrisov emis de cancelaria domnilor Țării Moldovei Ilie și Ștefan către logofătul Oncea, căruia i se întărea o seamă de localități rurale, printre care și Mașcăuți.
Denumirea Mașcăuți se trage de la Macicăuți, sat cu prisacă și vaduri de moară, care și-a luat denumirea de la Macico Rusul, care a stăpânit, după cum arătau răzeșii de pe jumătate de jos a satului, vadul vechi de moară, vadul cel din jos, unde a fost moara lui. Despre formarea satului există o legendă, precum că pe timpurile când năvăleau tătarii și turcii în țară, aici locuia un voinic pe nume Uță Mașcu.