Piața imobiliară din România intră în 2026 într-o fază de ajustare și repoziționare, caracterizată printr-un ritm de dezvoltare mai lent, pe fondul necesității unor reforme bugetare structurale și al incertitudinilor geopolitice persistente. Conform raportului Colliers, anul nu se anunță a fi unul al recuperării rapide, ci mai degrabă o perioadă de testare a rezilienței economice, în care deciziile prudente și strategiile bine calibrate vor prima în fața volumului sau vitezei de execuție. Deși contextul macroeconomic rămâne provocator, consultanții subliniază că 2026 va funcționa ca un an de stabilizare, pregătind terenul pentru o posibilă accelerare economică în 2027.
Din perspectivă macroeconomică, creșterea PIB-ului României este estimată la puțin peste 1% pentru 2026, un ritm similar cu cel din 2025, însă riscurile unei evoluții sub așteptări rămân ridicate. Principala provocare o reprezintă deficitul bugetar, estimat la aproximativ 7,7% din PIB în 2025; reducerea acestuia spre ținta de 6% în 2026 se anunță dificilă, implicând ajustări fiscale inevitabile care vor testa credibilitatea macroeconomică a țării. Totuși, se anticipează o reluare a scăderii inflației, ceea ce ar putea permite Băncii Naționale a României să relaxeze politica monetară începând cu trimestrul al doilea, fiind posibilă o reducere a dobânzii-cheie cu aproximativ un punct procentual. Aceste măsuri ar avea rolul de a stabiliza sentimentul pieței, deși impactul asupra cererii se va resimți doar treptat.
Un motor important de creștere în 2026 va fi infrastructura de transport, existând premisele inaugurării a peste 300 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, condiționate însă de menținerea ritmului actual și de stabilitatea politică necesară absorbției fondurilor europene. Această expansiune a rețelei de transport va reconfigura harta investițională, reducând presiunea asupra Capitalei și generând oportunități în orașele secundare. În paralel, segmentul de retail se anunță dinamic, cu planuri pentru livrarea a circa 240.000 de metri pătrați de spații comerciale noi, cel mai ridicat nivel din 2011, interesul dezvoltatorilor migrând către parcuri de retail în orașe medii.
Pe segmentul de birouri, piața devine favorabilă proprietarilor, ca urmare a lipsei acute de livrări noi – 2025 fiind primul an din ultimele decenii fără proiecte noi în București. Această penurie, cuplată cu o cerere selectivă pentru clădiri eficiente energetic, pune presiune pe chirii. Sectorul industrial rămâne solid, susținut de cererea din industrii strategice și interesul investitorilor asiatici, în timp ce piața rezidențială continuă să fie sub presiune în marile orașe, unde oferta limitată și costurile ridicate mențin prețurile pe un trend ascendent. În zona investițională, se estimează o revenire treptată a activității și o posibilă scădere a randamentelor pentru activele premium, investitorii preferând tot mai des parteneriatele de tip joint-venture în detrimentul achizițiilor directe de terenuri.