Investitiile financiare pentru organizarea Jocurilor Olimpice de la Londra din acest an ridica semne de intrebare. Cifra estimata initial era de aproximativ 5 mld. USD, dar costul evenimentului a ajuns, potrivit celor mai recente date, la 14,3 mld. USD.
Chiar daca in general Jocurile Olimpice au avut un succes enorm, este cunoscut faptul ca de-a lungul istoriei lor au existat cazuri in care orasele gazda s-au ales cu datorii foarte mari din cauza investitiilor pe care au fost nevoite sa le faca in infrastructura.
Investitiile pentru Stadionul Olimpic din incinta Parcului Olimpic, care va constitui piesa de rezistenta a intregului eveniment, s-au ridicat la 750 mil. USD.
Aceeasi suma se estimeaza ca se va cheltui pentru operatiunile de securitate de pe parcursul desfasurarii Olimpiadei.
Peste 2 mld. USD din totalul sumei investite la Londra trebuiau sa vina de la sponsorii care au anuntat ulterior ca se retrag din cauza problemelor economice.
Startul Olimpiadei de la Londra se va da pe 27 iulie, iar ceremoniile de deschidere si de final se preconizeaza a fi cele mai grandioase, avand in vedere ca regizorul Danny Boyle va realiza spectacolele pentru care s-au alocat 63 mil. USD.
Statele care au organizat Jocurile Olimpice in trecut au ramas cu goluri la buget si cu datorii enorme.
Spre exemplu, Olimpiada de la Montreal din 1976, in care Nadia Comaneci a obtinut prima nota de 10 din istoria gimnasticii, canadienii o tin minte din cauza datoriei ramase. A fost nevoie de aproape 30 ani pentru ca Montrealul sa reuseasca sa isi achite datoria de 2,7 mld. USD cu care a ramas dupa incheierea Olimpiadei.
Un exemplu mai recent este cel al Greciei care a cheltuit 15 mld. USD pentru organizarea Jocurilor de la Atena din 2004. Costul de a fi gazda este resimtit si astazi de greci. O mare parte din infrastructura construita special pentru Jocurile Olimpice zace acum in nefolosinta.
Suma investitiilor anuntata oficial pentru Olimpiada de la Beijing din 2008 a fost de 2 mld. USD. Aceasta cifra inculdea doar costurile de constructie a utilitatilor sportive si a locatiilor aferente. Potrivit rapoartelor finale costul efectiv al intregii organizari a fost de 40 mld. USD.
Cea mai mare parte a castigului ar trebui sa vina din potentialul turistic al evenimentului. Totusi, au fost cazuri in care numarul turistilor nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor.
Spre exemplu, dupa Olimpiada din 2000 de la Sydney, Guvernul australian a anuntat ca turistii care au venit pentru eveniment au fost mult mai putini decat s-a estimat initial. In Grecia nu numai ca estimarile nu au fost atinse, in perioada Olimpiadei s-a inregistrat o scadere de 10% a numarului de turisti in comparatie cu aceleasi perioade din anii anteriori.
Specialistii considera ca multi vizitatori evita orasele gazda in timpul Olimpiadei de teama ca preturile sunt foarte mari in perioada respectiva.
Source: Daily Business