Autoritatea Nationala pentru Turism, ANT, a finalizat strategia de dezvoltare a turismului din Romania, valabila pentru perioada 2007-2013, principalele produse turistice fiind turismul montan, balnear, de litoral, cultural si ecologic.
Strategia urmareste o serie de evolutii si tendinte din turismul mondial, premisele dezvoltarii turismului autohton, obiectivele privind dezvoltarea turismului, analiza SWOT si analiza principalelor produse turistice.
Printre punctele slabe ale turismului de pe litoralul romanesc specificate in proiectul de strategie privind turismul romanesc in intervalul 2007-2013 se numara absenta curselor aeriene directe spre aeroportul international Constanta si accesul dificil pe cale rutiera la litoral, poluarea mediului si procesele de degradare a plajei si falezei tarmului Marii Negre, oferta de agrement saraca din punct de vedere cantitativ si uzata moral din punct de vedere al echipamentelor/instalatiilor, nivelul de pregatire al personalului, in scadere, ca urmare a migratiei fortei de munca, durata foarte redusa a sezonului turistic estival, de multe ori de numai doua luni, calitatea scazuta a serviciilor, in raport cu preturile practicate, imaginea defavorabila a Romaniei in strainatate, ca potentiala destinatie turistica precum si lipsa de colaborare la nivel regional a factorilor implicati in gestionarea turismului, respectiv a autoritatilor publice locale si autoritatilor publice centrale.
In privinta indicelui de competitivitate al industriei turistice, Romania este depasita de Ungaria, Cehia, Bulgaria, Croatia, Polonia si Slovacia.
Proiectul ANT recomanda o serie de solutii: realizarea mai multor obiective de infrastructura, inclusiv autostrada Bucuresti–Cernavoda–Constanta si a drumurilor expres Tulcea–Constanta–Vama Veche, Ramnicu-Sarat–Harsova–Constanta si Slobozia–Harsova –Tulcea dar si modernizarea transportului feroviar prin dublarea si electrificarea unor segmente de cale ferata, cum ar fi Constanta–Mangalia, Medgidia–Tulcea si Medgidia– Negru Voda si introducerea unor trenuri moderne de mare viteza pe relatia Bucuresti– Constanta.
Totodata, proiectul propune echiparea turistica a porturilor situate in lungul Canalului Dunare-Marea Neagra, modernizarea aeroportului Constanta si asigurarea unor facilitati turistice adecvate, modernizarea punctelor de frontiera si vamale, Vama Veche si Negru Voda, amenajarea punctelor de acostare pentru echipamente usoare de agrement la Mamaia si construirea de miniporturi pentru ambarcatiunile de agrement la Navodari, Eforie Nord, Costinesti, Jupiter, Venus si Vama Veche.
Turismul montan este caracterizat de lipsa structurilor de cazare specifice, instalatii de transport pe cablu invechite, trasee turistice neamenajate in totalitate. Totusi, in ultimii ani numarul sosirilor turistilor in unitatile de cazare din statiunile montane a inregistrat o crestere, in 2004 inregistrandu-se o crestere cu 19,4% fata de 2002, cea mai mare cresterea fiind inregistrata la turistii romani, de 19,7%.
Dintre cele 120 de partii existente, doar 30 sunt omologate, 7 sunt dotate cu echipamente pentru zapada artificiala si 13 au nocturna. Dintre cele 30 de statiuni montane, doar 7 prezinta dotari adecvate turismului international. Printre masurile de reabilitare propuse se numara dotarea la standarde internationale a tuturor partiilor din principalele statiuni turistice de schi, dezvoltarea si diversificarea agrementului cu accent pe apres ski si modernizarea retelei de cabane si refugii, existente in prezent in masivele montane.
Costurile implicate de proiectele de infrastructura propuse de ANT nu sunt definitivate.
Turismul de afaceri este considerat principala sursa de venituri pentru industria hoteliera autohtona, datorita nivelului de pret scazut al taxei de management, al serviciilor de traducere, al serviciilor tehnice si al chiriei salilor.
Presedintele Organizatiei Patronale a Turismului Balnear, OPTB, Nicu Radulescu, a declarat ca turismul balnear este o alta ramura a turismului care ar putea redresa turismul din Romania. Salvarea va veni dupa 2007, o data cu accesarea fondurilor structurale care vor permite reabilitarea agrementului balnear, ca de altfel a intregului turism romanesc.
Source: Adevarul