Piața închirierilor pe termen scurt din România și din Uniunea Europeană intră într-o etapă de reglementare strictă, determinată de aplicarea Regulamentului European 2024/1028, de viitoarea Lege a locuințelor accesibile a Comisiei Europene și de legislația națională privind siguranța seismică. Autoritățile de la București pregătesc mecanisme de control și înregistrare unică, în timp ce marile platforme precum Airbnb au demarat deja eliminarea anunțurilor pentru proprietățile situate în clădiri cu risc seismic ridicat.
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) lucrează, alături de patronate și asociații din industrie, la armonizarea legislației naționale cu Regulamentul European 2024/1028. Potrivit reprezentantului MEDAT, Alin Grigore, citat de Agerpres, cadrul normativ urmărește combaterea concurenței neloiale resimțite de industria hotelieră și reducerea riscurilor pentru călători. Regulamentul impune un număr unic de înregistrare pentru toate unitățile de cazare, un punct unic digital pentru schimbul de informații și obligă platformele să transmită autorităților date agregate despre fluxurile turistice și durata sejururilor. Pentru a opera legal, toate unitățile trebuie clasificate turistic. Concomitent, ministerul dezvoltă fișa digitală de cazare, coordonată cu structurile de siguranță națională, și analizează înființarea unei Organizații de Management al Destinației (OMD) la nivel național, care să completeze cele aproape 50 de OMD-uri locale și județene și pe cea regională existente.
La nivel comunitar, POLITICO notează că Bruxelles-ul pregătește Legea privind locuințele accesibile, instrument prin care administrațiile locale vor primi acoperire juridică pentru a plafona activitatea platformelor turistice în zonele tensionate imobiliar. Deși închirierile pe termen scurt reprezintă oficial 1,2% din fondul locativ al Uniunii Europene, ponderea lor atinge 20% în destinațiile turistice consacrate. Conform datelor AirDNA pentru 2025, Parisul înregistra circa 60.000 de anunțuri active, în timp ce astfel de oferte reprezentau 40% din locuințele din centrul orașului Porto și până la 56% din piața chiriilor pe termen lung din anumite cartiere din Madrid. Modele de restricționare sau eliminare treptată sunt deja aplicate în Barcelona (care vizează eliminarea a 10.000 de unități până în 2028), Amsterdam, Florența și Paris.
În România, conform Asociației pentru Turism și Închiriere Proprietăți (ATIP), Airbnb a început verificarea unităților din clădirile încadrate în Clasa I de Risc Seismic (RsI), după ce Legea 212/2022, completată prin Legea 426/2023, a interzis explicit închirierea acestora, stabilind sancțiuni de până la 1,89 mii EUR. Proprietarii notificați au un termen de 14 zile să transmită documente doveditoare (extras de carte funciară, expertiză tehnică, acte de consolidare), în caz contrar anunțurile fiind radiate. Deținerea unui certificat de clasificare turistică nu anulează interdicția dacă imobilul este în clasa RsI. Măsura vizează în mod special Bucureștiul, unde platforma concentrează 5.000–6.000 de locuințe active, multe în imobile vechi din zone precum Cișmigiu, Centrul Civic și Centrul Istoric, aspect semnalat anterior și de The Guardian.
Modificările legislative au impact direct și asupra persoanelor fizice care închiriază pe bază de CNP. Datele Institutului Național de Statistică pentru 2025 arată că apartamentele și camerele de închiriat au asigurat 14,4 milioane de locuri-zile (14,4% din capacitatea totală a României de 99,7 milioane locuri-zile), devenind al doilea jucător din ospitalitate după hoteluri (51,2%) și depășind pensiunile agroturistice (13,7%). Rapoartele analizate de Profit.ro indică aproximativ 74.000 de unități pe termen scurt în România (+7,8% anual, a treia creștere din Europa după Polonia cu +8,9% și Cehia cu +8%), deși la ANAF figurează oficial puțin peste 18.000 de locuințe. La nivel continental, oferta a ajuns la 5,4 milioane de unități (+3%), singurele scăderi fiind înregistrate în Spania (-12,5%, la 475.000 de unități) și Turcia (-36,7%, ca urmare a Legii 7464 privind licențierea obligatorie).
Întrebări Frecvente
Ce prevede Regulamentul European 2024/1028 pentru închirierile pe termen scurt?
Regulamentul impune un număr unic de înregistrare pentru toate unitățile de cazare, un punct digital unic pentru schimbul de date și obligația platformelor de a transmite autorităților date agregate privind fluxurile turistice.
Ce se întâmplă cu apartamentele Airbnb situate în clădiri cu risc seismic în România?
Conform Legii 212/2022, închirierea imobilelor din Clasa I de Risc Seismic (RsI) este interzisă, iar platforma Airbnb a început delistarea unităților ai căror proprietari nu transmit dovezi justificative în termen de 14 zile.
De ce impun marile orașe europene restricții pe piața turistică?
Autoritățile locale urmăresc combaterea crizei locuințelor accesibile, întrucât ofertele de tip turistic ajung să ocupe între 20% și 40% din fondul locativ în destinații precum Paris, Porto sau Madrid.