Munții Banatului se transformă într-o destinație pentru turiști, devenind principalul punct de agrement din zona de vest a țării, atât pentru iarnă, cât și pentru vară.
De la cascada Bigăr, Clisura Dunării, Semmeringul Bănățean, până la parcurile naturale naționale Cheile Nerei – Beușnița, Porțile de Fier și Semenic – Cheile Carașului, toate aceste zone sunt cuprinse în proiecte de mare amploare ce se află în diferite faze de implementare.
Un proiect care include zona Banatului Montan și care generează anual un număr mare de turiști este Via Transilvanica. Acesta este un drum de lungă distanță, un concept cunoscut și întâlnit în întreaga lume, fie că e vorba de drumuri de pelerinaj, cum ar fi El Camino, calea Sfântului Iacob, sau traseele de lung parcurs sălbatice din America de Nord, precum Appalachian Trail.
„Noi ne-am lipit de Via Transilvanica, traseul acestei poteci care unește oamenii și care, în Caraș-Severin, are lungimea dublă față de următorul județ, aproape 256 km, și l-am introdus în proiectul nostru de dezvoltare turistică a zonei”, a spus Romeo Dunca, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin.
Terra Banatica este cel mai lung tronson al Via Transilvanica, măsurând 256 km, de la Porțile de Fier ale Transilvaniei până pe Valea Cernei. Acesta este împărțit în 13 rute: Bucova-Marga, Marga-Oțelu Roșu, Oțelu Roșu-Caransebeș, Caransebeș-Poiana, Poiana-Gărâna, Gărâna-Secu, Secu-Reșița, Reșița-Iabalcea, Iabalcea-Canton Coșava, Canton Coșava-Prigor, Prigor-Crușovăț, Crușovăț-Prisăcina și Prisăcina-Valea Cernei.
Pe lungimea traseului, din kilometru în kilometru, sunt instalate borne de andezit, alături de stâlpi cu indicatoare în intersecții și marcaje dese. Aceste borne din andezit sunt opere de artă sculptate individual în cadrul taberelor de sculptură din campusul Tășuleasa Social, de către artiști sculptori români și străini. Bornele sunt elementul identitar care fac din Via Transilvanica una dintre cele mai mari expoziții de sculptură în aer liber din lume.