Tariful mediu zilnic (ADR) al hotelurilor din România a urcat la 491 de lei în iulie 2026, cu 8,3% peste nivelul din iulie 2025, iar în București a depășit 544 de lei, potrivit datelor STR primite lunar de firma de consultanță Fivestar Hospitality. În același timp, un studiu independent realizat de Hotel Revenue pe 564 de hoteluri de 3 și 4 stele arată că hotelul obișnuit din România își vinde camerele cu doar două prețuri distincte pe lună, iar patru din zece cu unul singur.
Hotelăria românească a încheiat luna iulie cu o creștere a veniturilor obținută aproape integral din tarif. La nivel național, gradul de ocupare a ajuns la 66,9%, în creștere cu 3,7% față de iulie 2025, în timp ce tariful mediu zilnic (ADR) a urcat cu 8,3%, la 491 de lei. Venitul pe cameră disponibilă (RevPAR), indicatorul care combină cele două, a crescut cu 12,3%, la 329 de lei, potrivit datelor STR, divizia de benchmarking hotelier a CoStar Group, furnizate lunar firmei de consultanță Fivestar Hospitality. Datele reprezintă cea mai recentă lună disponibilă; raportul pentru august este așteptat la mijlocul lui septembrie.
Bucureștiul a tras piața în sus. Capitala a avut în iulie o ocupare de 71,4%, cu 6,5% peste anul trecut, un ADR de 544 de lei (+9,6%) și un RevPAR de 389 de lei, în creștere cu 16,7%. Pe primele șapte luni ale anului, hotelurile bucureștene au menținut o ocupare de 71,1% și un tarif mediu de 572 de lei, cu 6,4% mai mare decât în aceeași perioadă din 2025, ceea ce a dus RevPAR-ul cumulat la 407 lei, în creștere cu 9%.
În afara Capitalei, tabloul este diferit. Hotelurile din restul țării au avut în iulie o ocupare de 61,5%, în scădere cu 1,7%, compensată de un ADR în creștere cu 4,2%, la 398 de lei, astfel încât RevPAR-ul a urcat modest, cu 2,4%, la 245 de lei. Cumulat pe ianuarie–iulie însă, piața regională este în scădere: ocuparea a coborât la 50,1%, cu 7,5% sub anul trecut, iar RevPAR-ul a pierdut 3,9%, la 181 de lei, în ciuda unui tarif mediu cu 3,9% mai mare. Cu alte cuvinte, hotelurile din provincie au vândut mai scump, dar au vândut mai puțin.
Dintre orașele mari, Cluj-Napoca a înregistrat cel mai ridicat tarif mediu din țară în iulie, 602 lei, cu 11,3% peste anul trecut, la o ocupare de 69,4%, în salt cu 23% față de un iulie 2025 slab. Timișoara se situează la polul opus: ADR de 358 de lei (+5,1%), dar ocupare în scădere cu 10,7%, la 54,8%, și RevPAR în minus cu 6,1%. Pentru ambele orașe, eșantionul de hoteluri raportoare este redus, astfel că cifrele trebuie citite ca indicative.
Două prețuri pentru 30 de zile
Pe fondul acestor creșteri de tarif, un studiu publicat în septembrie de Hotel Revenue, firma de revenue management condusă de Eduard Gabor Ciobotaru, arată cu ce instrument au prins hotelierii români disponibilitatea de plată a pieței. Barometrul tarifelor hoteliere a citit automat prețurile afișate pe platformele de rezervări de 564 de hoteluri de 3 și 4 stele cu cel puțin 20 de camere, din 28 de destinații, pe șase zile din fiecare dintre următoarele douăsprezece luni — aproape 40.000 de prețuri într-o singură săptămână. Dintre acestea, 211 hoteluri au avut suficiente tarife încărcate pentru a intra în calcul.
Rezultatul: hotelul median folosește două prețuri distincte pe o lună întreagă. 41% dintre hoteluri au un singur preț în luna lor obișnuită, iar 19 hoteluri cer același tarif în fiecare lună pe care o vând, pe tot anul înainte.
Cel mai vizibil indicator este diferența dintre weekend și zilele lucrătoare. La cele 169 de hoteluri de oraș din calcul, hotelul median cere exact același preț sâmbătă seara ca marți seara; doar 40 dintre ele cer mai mult în weekend. În șase orașe — Timișoara, Iași, Oradea, Suceava, Bacău și Constanța — hotelul median are același preț în toate cele șase zile citite ale lunii. Bucureștiul, cu 2,6 prețuri pe lună și un raport weekend/săptămână de exact 1,00, nu face excepție. Timișoara, cu 1,5 prețuri pe lună, este cel mai puțin diferențiat dintre orașele mari (București 2,6, Cluj-Napoca 2,3, Iași 1,8) — o observație de reținut alături de cifrele STR de mai sus, nu o explicație a lor: eșantionul STR este mic, iar o scădere de ocupare poate veni și din ofertă nouă.
Diferențierea tarifară apare doar acolo unde sezonul o impune: la puținele hoteluri de munte și balneare care au deja prețuri încărcate pentru iarnă, weekendul costă cu 14–40% mai mult decât săptămâna (Poiana Brașov +14% pe 5 hoteluri, Sovata +17% pe 4, Sinaia +41% pe 3), procente pe care barometrul le prezintă ca orientative până la completarea eșantionului. „Metoda vede diferența acolo unde ea există. Când la orașe iese zero, chiar nu e nimic de văzut”, notează autorul studiului.
„Marțea, într-un hotel de oraș, doarme omul venit cu treabă, pe factura firmei. Sâmbăta doarme cuplul venit în city break, pe banii lui. Sunt doi oameni diferiți, cu bugete diferite și cu alte motive de a plăti. Un singur preț îi tratează la fel pe amândoi”, scrie Ciobotaru.
Ce spun cele două seturi de date împreună
Barometrul măsoară grila afișată, nu veniturile realizate — o limită pe care autorul o subliniază explicit, avertizând că „cine îți promite un procent dintr-o măsurătoare de prețuri publice vinde, nu măsoară”. Datele STR acoperă exact partea lipsă: ocuparea și tariful mediu efectiv încasat.
Cele două seturi de date nu se referă la aceeași lună — STR descrie ce s-a încasat în iulie, barometrul descrie grila afișată în septembrie pentru următoarele douăsprezece luni — și nu pot fi puse cauză-efect. Dar, citite alături, conturează o piață în care creșterea din 2026 vine din tarif, nu din volum, în timp ce grila afișată rămâne plată în interiorul lunii. Concluzia cea mai probabilă este că creșterea a venit din nivelul tarifului, nu din diferențierea lui. În București, unde ocuparea de peste 71% și un ADR în creștere cu aproape 10% indică zile cu presiune reală pe capacitate, o grilă cu 2,6 prețuri pe lună lasă puțin loc ca ultimele camere să se vândă mai scump decât primele. În provincie, unde ocuparea cumulată a coborât la 50%, un preț unic lasă la fel de puțin loc ca prețul să coboare în zilele goale, pentru clientul care ar fi venit.
„Un singur preț nu e o greșeală pentru că ar fi prea mic sau prea mare. E o greșeală pentru că răspunde la o singură întrebare, în timp ce anul îți pune câteva sute”, conchide autorul barometrului.
Barometrul tarifelor hoteliere va fi actualizat lunar, ediția din octombrie urmând să măsoare dacă hotelurile își modifică prețul pentru aceeași zi de sejur pe măsură ce se apropie data. Din edițiile următoare, RHN va alinia cele două surse pe aceeași lună: grila pe care hotelurile au afișat-o cu una–două luni înainte, așa cum a citit-o barometrul, alături de ceea ce au încasat efectiv în luna respectivă, așa cum apare în datele STR primite de Fivestar Hospitality — astfel încât legătura dintre grilă și rezultat să se vadă direct, nu dedusă.
Sursa: Barometrul tarifelor hoteliere, realizat de Hotel Revenue — hotelrevenue.ro/barometru (ediția 1, septembrie 2026).
Datele de performanță (ocupare, ADR, RevPAR) provin din raportul lunar STR (CoStar Group) pentru România, iulie 2026, primit de Fivestar Hospitality. Niciuna dintre surse nu identifică hoteluri individuale.